Localitati Brasov
Brasov
Turism Brasov
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Brasov

Informaţii generale

Aşezare
n partea centrală a Romniei, n interiorul arcului carpatic, la ntlnirea Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali, pe cursul mijlociu al Oltului, străbătut de meridianul 250 longitudine estică şi de paralela 460 latitudine nordică.

Vecini
La nord: Judeţele Harghita şi Mureş, la est: Judeţele Buzău şi Covasna, la vest: Judeţul Sibiu, la sud: Judeţele Argeş, Dmboviţa şi Prahova.

Suprafaţă
5.363 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul ţării).

Populaţie
640.000 locuitori.

Oraşe
Braşov, resedinţă de judeţ, cu 325.000 locuitori, o aşezare cu atmosferă medievală, ce conservă multe clădiri de epocă, situată la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei ţări romneşti, n depresiunea omonimă, la 520 - 650 m altitudine, la poalele masivului Tmpa, nsemnnd şi locul festivalului Cerbul De Aur. Alte oraşe: Codlea, Făgăraş, Predeal, Rşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti.

Relieful
Este variat şi se desfaşoară pe trei trepte majore: a munţilor (celor mai nalţi din ţară care include versantul nordic al Munţilor Făgăraş şi prelungirile masivelor Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Ciucaş şi Brsei (Piatra Mare şi Postăvarul) şi a munţilor scunzi, clăbucetelor, ntorsura Buzăului, Drste, Codlea, Perşani), a depresiunilor Braşovului, Făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul Podişului Hrtibaciului.

Clima
Este temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri n funcţie de altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vnturi din direcţia vest, nord-vest. Temperatura medie anuală este ntre -2,50C şi 8,20C, n ianuarie de -4 - -100C iar n iulie 6 - 180C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Oltul mijlociu şi afluenţii săi: Aita, Baraolt, Vrghiş, Homorod, Felmer, Ghimbav, Brsa, Şercaia, Sebeş, Berivoi, Breaza, Viştea, Ucea, străbat judeţul, alături de Tirlung, Timiş, Rşnov.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Făgăraş (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m, cea mai mare altitudine din Romnia), oferă călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8 - 9 luni pe an. Circurile glaciare, n care s-au format iezerele, ntinsele păduri de foioase şi molid, păşunile alpine cu flora lor bogată şi caprele negre, completează atracţiile Munţilor Făgăraş şi explică renumele lor turistic. Munţii Piatra Craiului, care atrag n fiecare an tot mai numeroşi turişti (n primul rnd alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai ntlneşte n altă parte pe glob. Munţii Bucegi (cu vf. Omu de 2.505 m), cel mai bătut masiv din Carpaţii Romniei, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane fiind abordabili n orice anotimp de aproape toate categoriile de turişti. Munţii Ciucaş, un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi prin atmosfera de linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii prielnice turismului montan. Stncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate Tigăile Ciucaşului, Babele la Sfat, Mna Dracului, Sfinxul Bratocei. Culoarul Rucăr - Bran, ntre Munţii Piatra Craiului şi Bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase dar şi satisfacţia cea mai de preţ n ceea ce priveşte traversarea lor.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, rezervaţie floristică n Depresiunea Făgăraşului (lngă comuna Şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care nfloresc la sfrşitul lui mai, reprezintă una din splendorile Romniei, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii. Pădurea Bogăţii, rezervaţie forestieră n Munţii Perşani, (ntre Hoghiz şi Măieruş, pe 17 km) formată n special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind nsă şi teren de vnătoare cu regim de rezervaţie. Bazaltele de la Racoş, rezervaţie geologică n vestul munţilor Perşani, lngă Rupea, (pe DN Braşov - Sighişoara), cuprinde spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice. Mlaştina de la Hărman, rezervaţie botanică (la 18 km nord-est de Braşov), adăposteşte floră şi faună rară cu numeroase relicte glaciare. Aici cresc şi plante carnivore. Purcăreni, rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii ntorsurii, (la 6 km de Satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee. Punctul fosilifer Ormeniş, rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Perşani, cunoscută pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului superior.

Staţiuni turistice
Poiana Braşov, staţiune turistică climaterică modernă a sporturilor de iarnă, de interes naţional şi internaţional, la poalele Muntelui Postăvaru (la 1.030 m altitudine, la 12 km de Braşov şi la 190 km de Bucureşti), solicitată de amatorii de schi. Stratul de zăpadă de pe Muntele Postăvaru se menţine timp de 4-5 luni pe an. Pune la dispoziţia turiştilor o variată reţea de transport pe cablu şi numeroase prtii de schi de care pot să beneficieze toţi cei care doresc să schieze (att copii şi ncepători ct şi avansaţi). Este nsă locul ideal şi pentru petrecerea lunilor de vară. Clima de munte (cu aer bogat n ozon), lacul artificial (ce oferă numeroase posibilităţi de agrement), potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumeţii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare), unităţile de cazare confortabile justifică pe deplin renumele internaţional al acestei staţiuni. Căile de acces sunt: feroviare - gara Braşov, apoi autobuzul pnă n staţiune, curse regulate, rutiere - din orice direcţie pnă n Braşov, apoi drum local pnă n staţiune. Predeal, staţiune de odihnă de mare atracţie, (la 1.100 m altitudine aşezare urbană la cea mai mare nălţime din Romnia, la 25 km sud de Braşov), beneficiază de o poziţie excepţională ce deschide privirilor o splendidă panoramă spre Văile Timişului şi Prahovei, spre peisajul munţilor mpăduriţi din jurul său (Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente prtii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum şi de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarnă deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zăpadă depăşeşte 40 cm n februarie). Este şi un important punct de plecare n excursii pe munţii din jur care sunt uşor accesibili. Aici se organizează serbări, carnavaluri, diverse alte manifestări de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectantă, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilităţi de agrement i conferă valenţele unei staţiuni ce se ridică la standardele internaţionale. Căile de acces sunt: feroviare - gara Predeal pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov, DN 71 de la Trgovişte sau de la Sinaia. Prul Rece, staţiune climaterică (la 960 m altitudine, la 9 km de Predeal). Timişul de Sus, staţiune climaterică (la 820 m altitudine, la 5 km de Predeal şi la 19 km de Braşov).

Vestigii istorice
Cetatea Braşovului din Braşov a cărei construcţie a nceput n 1395 la ndemnul regelui Sigismund de Luxemburg. La acea vreme a fost cea mai puternică cetate din Transilvania. Cetatea Făgăraşului din Făgăraş, pe ruinele unei vechi cetăţi de lemn (sec. XV) a cunoscut o mare strălucire servind n repetate rnduri ca reşedinţă princiară. Aici şi-a adăpostit domnitorul Mihai Viteazul familia n timpul luptelor din 1599 - 1600. Se păstrează şi azi n centrul oraşului. Cetatea Feldioara din Feldioara (la 21 km nord de Braşov pe DN 13), ridicată de cavalerii teutoni ntre 1211 - 1225 (cetatea Merienburg) şi apoi transformată n 1457 n cetate ţărănească (azi doar ruine). Sub zidurile cetăţii a avut loc lupta dintre oştile moldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529). Cetatea Prejmer (sec. XV), cu ziduri groase de 3- 4 m, n interior avnd aproape 300 de camere dispuse n mai multe etaje. Bastionul Ţesătorilor din Braşov (1421 - 1573), cel mai bine păstrat dintre bastioanele cetăţii, considerat ca o construcţie unică de acest gen din ţară. Azi adăposteşte muzeul Cetatea Braşovului. Castelul Bran (la 22 km de Predeal), remarcabil monument de arhitectură construit ntre 1377 - 1382, pe o stncă de 60 m, ndeplinea funcţii militare şi funcţiile unui punct de vamă. Deşi a suferit numeroase transformări, această fortăreaţă impunătoare mai păstrează elemente ale stilului gotic original. Astăzi găzduieşte un muzeu de artă feudală (arme şi mobilier de epocă, trofee de vnătoare). Prin atmosfera medievală autentică pe care o degajă, este asociat cu celebra legendă a vampirului Dracula (ce-şi are obrşia n Evul Mediu transilvănean). Castelul de la Smbăta de Sus, (la 20 km sud-vest de Făgăraş), ridicat de domnitorul Ţării Romneşti, Constantin Brncoveanu (1688 - 1714), astăzi doar ruine. Castelul de la Smbăta de Jos, construit de baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1770). Alte vestigii istorice: Castrul roman Cumidava de la Rşnov, azi doar ruine, Castrul roman Pons Vetus de la Hoghiz, azi doar ruine, Cetatea Cohalului de la Rupea (sec. XII), a rezistat invaziei tătăreşti din 1241, Cetatea Breaza (sec. XIII), atribuită lui Negru Vodă, Cetatea ţărănească de la Rşnov (sec. XIV), Cetatea Codlea (1432), nălţată de puternice bresle de meşteşugari, Poarta Ecaterina din Braşov (1559), construită n stilul Renaşterii, Bastionul Fierarilor din Braşov, Turnul Negru din Braşov, Turnul Alb din Braşov, Castelul Haller de la Hoghiz (1553), Castel feudal de la Racoş (1625).

Edificii religioase
Biserica Neagră din Braşov (1385 - 1477), unul dintre cele mai importante monumente de artă gotică din Romnia, impresionează prin masivitate, prin bogăţia artistică a arhitecturii, prin comorile pe care le păstrează precum şi prin trecutul său istoric. Numele provine de la zidurile sale nnegrite de fumul unui incendiu uriaş care a cuprins tot Braşovul n 1689. n interiorul ei se află una dintre cele mai mari orgi din ţară precum şi o colecţie de covoare vechi orientale (sec. XV-XVIII). Biserica Bartholomeus din Braşov, cel mai vechi monument de arhitectură din oraş, zidit n 1223 n stil romanic, ulterior adăugndu-se elemente ale stilului gotic. Biserica Sfntul Nicolae din Braşov, construcţia a nceput n 1495 din porunca lui Neagoe Basarab şi a durat aproape un secol. Renovările ulterioare i-au dat o nfăţişare neobişnuită rezultată din mbinarea diferitelor stiluri arhitectonice. Biserica Hărman, (la 12 km nord-est de Braşov), construită n stil romanic, cu elemente gotice, deţine fresce valoroase (sec. XIII). Alte edificii religioase: Biserica ortodoxă Sfntul Nicolae din Făgăraş, zidită de domnitorul Constantin Brncoveanu (1694 - 1697), Biserică evanghelică din Rşnov, cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania (1384), Biserică săsească de la Codlea, Biserică luterană de la Feldioara (sec. XII - XV), Biserica reformată din Făgăraş (1712 - 1715), Biserică evanghelică de la Rupea (1488), Mănăstirea Smbăta din Smbăta de Sus, ctitorie a domnitorului Brncoveanu (1688 - 1714).

Edificii culturale
Casa Sfatului din Braşov, n plin centru al oraşului o clădire monumentală menţionată n 1420. Turnul, nalt de 58 m, care domină piaţa, a fost construit ntre 1525 - 1428. Astăzi adăposteşte Muzeul judeţean. Muzeul primei şcoli romneşti din Braşov, adăpostit n clădirea vechii şcoli romneşti (amintită n documente n 1495). La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată n limba romnă (1559). Arhiva complexului muzeal păstrează tezaurul unor valori ce ntregesc imaginea nepreţuită a tradiţiilor noaste de cultură.

Monumente şi statui
Statuia lui Johannes Honterus din Braşov, mare iluminist şi umanist sas, originar din Braşov (1498 - 1549). n 1530 a publicat o descriere a lumii, unul dintre cele mai solicitate manuale se geografie şi astronomie din acea vreme, iar n 1533 nfiinţează la Braşov prima tipografie din Transilvania.


Cauta in Brasov
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Banci
BCR Bartolomeu
BCR Calea Bucuresti
BCR Centrul Civic
BCR Macro Mall
BCR Onix
BCR Praktiker Brasov
BCR Valea Cetatii
Hoteluri
Hotel Aro Palace
Hotel Aro Sport
Hotal Codreanu
Hotel Helis
Hotel Postavarul
Hotel Silvania
Hotel Stadion Brasov
Benzinarii
MOL Romania
MOL Romania
SC. Petrom SA.
SC. Petrom SA. Statia Nr.11 Triaj
SC. Petrom SA. Statia Nr.12 Grivitei
SC. Petrom SA. Statia Nr.13 Tmpa
Statia Nr.2 Temelia
Primarie
Primaria Orasului Rasnov
Primaria Orasului Predeal
Primaria Orasului Sacele
PRIMARIA CODLEA
Biblioteci
BIBLIOTECA ENGLEZA
BIBLIOTECA JUDETEANA FILIALA 1
BIBLIOTECA UNIVERSITATII TRANSILVANIA.
Farmacii
ECOFARM S.R.L.
VITAFARM.SRL
RAID S.R.L.
Farmacia Myosotis S.r.l. Agentia Predeal
FARMACIA ASCLEPYOS S.R.L.
ALCMENA S.R.L.
DIANTHA FARM S.R.L.

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea centrală a Romniei, n interiorul arcului carpatic, la ntlnirea Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali, pe cursul mijlociu al Oltului, străbătut de meridianul 250 longitudine estică şi de paralela 460 latitudine nordică.

Vecini
La nord: Judeţele Harghita şi Mureş, la est: Judeţele Buzău şi Covasna, la vest: Judeţul Sibiu, la sud: Judeţele Argeş, Dmboviţa şi Prahova.

Suprafaţă
5.363 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul ţării).

Populaţie
640.000 locuitori.

Oraşe
Braşov, resedinţă de judeţ, cu 325.000 locuitori, o aşezare cu atmosfe.. citeste mai mult